Despre probleme mai vechi ale învăţământului preuniversitar, dar şi despre posibile soluţii la acestea s-a discutat în cursul zilei de ieri la sediul Uniunii Sindicatelor Libere din În­vă­ţământul Preuniveristar (USLIP). Aici a avut loc întâlnirea dintre Liviu Pop, ministrul delegat pe Dialog Social, şi reprezentanţii sindicaliştilor. Aceştia au vorbit în special despre de­contul navetei la profesori şi sala­ri­zarea personalului nedidactic.

„Con­siliile lo­cale sunt obligate să prindă în bugete banii pentru navete. Minis­trul de Finanţe mi-a propus un lucru, să apară aşa în legea bugetului, iar dacă consiliile locale nu decontează, le blocăm conturile. Fac pariu că, aşa, toate vor găsi fonduri. Nu ştiu dacă legal se poate chiar aşa, dar se pot găsi pârghii“, a menţionat Simion Hăncescu, preşedintele Federaţiei Sin­dicatelor Libere din Învăţământ. A­ces­ta a adăugat că, săptămâna viitoare, mai exact marţi, sindicaliştii au în­tâlnire cu Ministrul Educaţiei pe a­ceastă temă şi că, în curând, vor apărea acele instrucţiuni de la Guvern cu privire la alocarea banilor pentru navetă.

În cadrul discuţiilor, Laviniu Lăcustă, preşedintele USLIP, a amintit de cazul Ungheni, când în 2008 au exe­cutat primăria de acolo, şi de atunci nu au mai avut probleme cu decontul profesorilor. Acesta a mai prezentat şi situaţia deosebită a unui cadru di­dactic care i-a adus la cunoştinţă faptul că naveta pe care o face prezintă risc. „Este vorba de o doamnă profesoară care face naveta la o şcoală din Ciurea şi care merge pe jos 5 kilometri printr-o pădure, zonă forestieră nepopulată. Aceasta se întreabă de ce nu poate avea spor de periculozitate“, menţionează preşedintele USLIP.

Sin­dicaliştii au mai amintit că există în judeţul Iaşi primării care, deşi au foarte mulţi bani la buget, efectiv re­fuză să facă aceste deconturi. Un motiv ar fi faptul că primarii nu au nici un interes politic, profesorii navetişti nefăcând parte din electoratul lor. Un alt motiv ar fi că vizează posturile di­dactice pentru neamuri ori cuno­ştinţe şi vor să descurajeze profesorii buni, pregătiţi, care au luat peste 7 la exa­men. Astfel, de multe ori copiii ajung să facă ore cu profesori slab pregătiţi.

A doua problemă discutată a vizat legea salarizării şi ideea că ar trebui să se facă salarizare pe diferenţe de calitate. „Şi cel conştiincios care-şi face treaba şi cel care nu-şi face treaba primeşte acelaşi salariu. Mai există 25% din personalul din învăţămân care se detaşează. Cine îi evalu­ea­ză?“ se întreabă ministrul Liviu Pop.

Cu privire la acuzele aduse de PNL cum că organizarea concursurilor pentru posturile de conducere sunt ilegale şi politizate, ministrul pe Dialog So­cial spune că nu există politizare şi că cel mai bun câştigă. „Ultimul concurs a fost acum opt ani, din care patru ani şcolile au funcţionat cu directori provizorii, ceea ce nu este în regulă. Cred că toţi cei care vor să ajungă directori ar trebui să primească avizul din partea consiliului profesoral al şcolii. Astfel, dacă partidul vrea să bage pe gât un director străin, consi­liul să nu permită. Vin de multe ori oameni care nu îndeplinesc condiţiile, nu au ca­lităţi profesionale şi morale. Toţi lipitorii de afişe ajung în funcţii de conduce­re“, a spus revoltat Simion Hăn­cescu.

Noua lege a dialogului social mai are încă de stat în Parlament. Aflat ieri la Iaşi, ministrul delegat pentru dialog social, Liviu Pop, nu a putut avansa un termen concret de modificare a legislaţiei în domeniul relaţiilor de muncă, precizând doar că îşi doreşte ca aceasta să se întâmple „în cel mai scurt timp“. „Există două iniţiative legislative de modificare a legii dialogului social, în Camera Deputaţilor. Am primit din partea Organizaţiei Internaţionale a Muncii punctul lor de vedere cu privire la chestiunile aflate în dezbatere, iar documentele vor fi baza pentru modificarea legii. Personal, îmi doresc ca lucrurile să se mişte cât mai repede, întrucât este una dintre cele mai aşteptate legi“, a spus Pop.

Una dintre problemele ridicate de reprezentanţii sindicatelor cu privire la relaţiile de muncă constă în faptul că, pentru a fi considerat reprezentativ, un sindicat trebuie să reunească cel puţin jumătate dintre angajaţii unei unităţi. Această condiţie împiedică negocierea unui contract colectiv de muncă în marea majoritate a societăţilor, unde funcţionează mai multe sindicate. Una dintre propunerile de modificare este scăderea pragului de reprezentativitate până la 35%. Ministrul Pop a respins însă posibilitatea încheierii unui contract colectiv de muncă la nivel naţional, apreciind că el ar fi nerealizabil. „După mine, mai importantă este stabilirea clară a sectoarelor de activitate, prin delimitarea acestora făcând posibilă încheierea de contracte colective de muncă. Un singur contract colectiv, la nivel naţional, nu va fi niciodată agreat de toţi actorii sociali, ceea ce l-ar face nefezabil“, a apreciat ministrul.