Platforma dezbatere cu Parlamentarii ieşeni

Categorie: Noutăţi / Evenimente Publicat: Miercuri, 23 Aprilie 2014 Scris de Secretariat

 

Argumente pentru revendicările salariaţilor din învăţământul preuniversitar ieşean
-          platforma dezbatere cu Parlamentarii de Iaşi –
-          Casa Sindicatelor - 25 aprilie 2014, orele 11:00 -
 
1. Salarizarea personalului didactic şi didactic auxiliar 
Salarizarea este nemotivantă, chiar jignitoare pentru personalul didactic din învăţământ – categoria socio-profesională în care marea majoritate a salariaţilor au studii superioare. 
Constrângerile impuse de organismele internaţionale în ceea ce priveşte cheltuielile de personal din domeniul public şi creşterea masivă a numărului de angajaţi din administraţia locală şi centrală, au fost cauze care au dus la reducerea cheltuielilor de personal din învăţământ. Dacă în anul 2004 existau aproximativ 1.000.000 bugetari, din care 343.000 erau salariaţi din învăţământ, în anul 2013 erau 1.185.000 salariaţi bugetari, din care 295.473 salariaţi în învăţământul preuniversitar. Aşa s-a ajuns ca, prin legile de salarizare, personalul din învăţământ să se regăsească pe poziţiile inferioare ale grilei ceea ce a condus la degradarea alarmantă a statutului social al personalului din învăţământ. 
În România, salariul mediu orar din sistemul de educaţie este de 13 lei brut (2,92 euro) şi 9, 3 lei net (2,09 euro). Un profesor debutant câştigă 7,08 lei pe oră brut ( 1,59 euro), iar un profesor cu gradul I şi o vechime de 25 de ani câştigă 14 lei pe oră brut (3,14 euro) şi 9,73 lei net (2,18 euro). Cu alte cuvinte, un profesor în România câştigă într-o lună cam atât cât câştigă un profesor din Luxemburg în 4 ore sau cât unul din Polonia în 14 ore! 
La o analiză a câştigurilor salariale medii nete, pe baza datelor comunicate de Institutul Naţional de Statistică se constată următoarele: în noiembrie 2008, câştigul salarial mediu net în învăţământ era de 1.538 lei, iar în administraţie era de 2.328 lei (cu 51% mai mare decât în educaţie), iar media per economie era de 1.361 lei (cu 12% sub media din învăţământ); în luna ianuarie 2014, câştigul salarial mediu net în învăţământ era de 1.477 lei, în timp ce în administraţie era de 2.309 lei, deci cu 56% mai mare decât cel din învăţământ, media per economie fiind de 1.625 lei (cu 10% peste media din învăţământ), în condiţiile în care, aşa cum am mai menţionat, învăţământul este sectorul de activitate cu cel mai mare număr de salariaţi cu studii superioare! 
Mai trebuie menţionat că de aproximativ 8 ani, salariile din învăţământ nu au fost indexate cu indicele preţului de consum! 
Nu se poate vorbi de performanţă în învăţământ, fără resursă umană motivată financiar. 
Soluţie 
USLIP Iaşi propune majorarea salariului în anul 2015 cu 17% şi în anul 2016 cu 16%. În acest fel se va asigura creşterea salariilor personalului didactic până în anul 2016, identic cu OG nr. 15/2008 aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008. 
 
2. Salarizarea personalului nedidactic 
Începând cu anul 2010 s-a produs treptat o aplatizare a grilei de salarizare a personalului nedidactic, în condiţiile creşterii salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. 
La 1 ianuarie 2009, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată era de 600 de lei (H.G.  nr. 1051/2008), la 1 ianuarie 2011 a fost de 670 de lei (H.G. nr. 1193/2010), de la 1 ianuarie 2012 a fost stabilit la 700 de lei, iar prin H.G. nr. 23/2013, prin care acesta a fost stabilit la 750 de lei, de la 1 februarie 2013 şi la 800 de lei, de la 1 iulie 2013. Prin H.G. nr. 871/2013 s-a stabilit ca, începând cu 1 ianuarie 2014, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 850 lei, iar de la 1 iulie 2014, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 850 de lei, iar de la 1 iulie 2014, acesta va fi de 900 de lei lunar. 
În condiţiile în care a avut loc o creştere a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, restul salariilor personalului bugetar (categorie în care este inclus şi personalul nedidactic din învăţământul preuniversitar de stat) care depăşeau nivelul acestui salariu minim brut, au rămas nemodificate. 
Astfel, treptat, nu a mai existat nici un fel de diferenţiere – din punct de vedere salarial – între personalul nou angajat (care nu beneficiază de spor de vechime) şi salariaţii care beneficiau de sporul de vechime în muncă, corespunzător tranşelor de vechime. 
Aplatizarea salarizării a avut la bază şi introducerea sporului de vechime în muncă în salariul de bază, prin Legea nr. 330/2009, începând cu data de 01.01.2010. 
Un exemplu relevant pe care vi-l înaintăm este legat de două persoane angajate pe aceeaşi funcţie, una cu 30 de ani de muncă, iar cea de-a doua, debutantă şi care au acelaşi salariu (aproximativ 630 de lei). 
Ne întrebăm dacă sporul de vechime este inclus în salariu, cum poate fi el identificat la persoana cu 30 de ani de muncă?
Soluţie 
USLIP Iaşi propune ca primă măsură scoaterea sporului de vechime din salariul de bază.
 
3. Problema decontului de navetă
Noile reglementări legale privind plata decontului de navetă nu au făcut decât să complice acordarea acestui drept legal. Conform notei nr. 5 din anexa nr. 5, Legea 356/2013 a Bugetului de Stat, decontul de navetă poate fi acordat dupa cum urmeaza: 
“Din economiile înregistrate de unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, la această categorie de cheltuieli se pot deconta cheltuieli cu naveta cadrelor didactice pe perioada cursurilor în limita distanţei de 50 km şi în limita sumei de 26 lei cadru didactic pe lună, pentru distanţa de 3 km. Pentru distanţele ce depăşeşc 3 km până la 50 km, suma cadrelor didactice pe lună se suplimentează cu 2 lei pentru fiecare km”. 
Din păcate, acest act normativ nu a făcut decât să complice acordarea decontului de navetă care se făcea şi ar fi normal să se facă în conformitate cu Legea Educaţiei Naţionale, art. 105, alin 2 litera f. Din noul act normativ se poate desprinde falsa concluzie că în România, naveta şi locul de muncă este de până în maxim 25 km or la nivelul judeţului Iaşi, avem navetişti inclusiv pe distanţe de 75 km şi chiar 80 km dus (total 160 km), exemplu Paşcani sau Dagâţa. 
Soluţie 
Considerăm că se impune ca în regim de urgenţă să se elaboreze un act normativ prin care să se stabilească procedura aplicabilă în situaţiile reglementate de nota nr. 3 din anexa nr. 4 şi respectiv nota nr. 5 din anexa nr. 5 a Legii Bugetului de Stat din 2014 şi prin care, să se reglementeze expres că diferenţa până la decontarea integrală a cheltuielor de navetă ale cadrelor didactice se suportă de către autorităţile administraţiei publice locale conform Legii nr. 1/ 2011 cu modificările şi completările ulterioare. 
Trebuie avut în vedere şi faptul că numai la sfârşitul exerciţilui bugetar se poate constata dacă s-au înregistrat economii la cheltuieli cu bunuri şi servicii, iar conform art. 105, alin. 2, litera f, din Legea nr. 1/2011 cu modificările şi completările ulterioare şi Instrucţiunii nr. 2/2011 privind decontarea navetei cadrelor didactice, personalul didactic beneficiază lunar de decontarea acestor cheltuieli.
 

 

 

 

Accesări: 1022
Website Security Test